Tradițiile învățământului de știința și ingineria materialelor sunt strâns legate de apariția și dezvoltarea metalurgiei pe teritoriul țării noastre, la început în forma arhaica (epoca fierului, epoca bronzului) și apoi în structura clasică, modernă (după anul 1729).

Primele diplome de ingineri în metalurgie au fost acordate în deceniul al III-lea al secolului XX, ca urmare a înființării secției de Mine și Metalurgie, în cadrul Școlii Politehnice din București, iar prima diplomă de doctor inginer în Metalurgie a fost acordată unui inginer american, conducător de teză fiind academicianul Traian Negrescu.

Cerințele moderne ale pregătirii inginerești în domeniul producerii de noi materiale cu caracteristici deosebite au impus transformarea, atât în fond, cât și în formă, a facultății de Metalurgie în cea de Știința și Ingineria Materialelor, în anul 1990. Astfel s-a introdus în programa universitară studiul și proiectarea materialelor avansate, ca: materiale compozite, materiale polifazice, sticle metalice, pulberi metalice și ceramice, materiale cu efect de memorie a formei, materiale ultraușoare, materiale magnetice, materiale antifricțiune, materiale superplastice etc.

Facultatea oferă programe de studii și cercetare la profilele: „Ingineria Materialelor”, “Inginerie economică în industria de materiale”, “ Inginerie medicală” și „Ingineria mediului” – ingineri zi (4 ani), 8 programe de MASTER (2 ani), precum și doctorat cu frecvență în domeniul ”Ingineria materialelor” (3 ani).